În goana noastră nebună prin viaţă, uităm să trăim. Ne luptăm cu limitele noastre, cu semenii noştrii, cu noi înşine pentru lucruri efemere: casă, maşini, bani, nivel de trai. Muncim ca nişte sclavi din zori şi până-n noapte, renunţăm la multe, la foarte multe lucruri pentru altele pe care le considerăm mai importante. Ne trezim când copiii ne sunt mari, ori nepoţii ne trag de haină, privim lung în urmă şi nu vedem nimic. Doamne…când au trecut anii?
Luaţi de valul vieţii, de încleştarea cu noi înşine, uităm să trăim; uităm să ne bucurăm de viaţă, uităm să fim fericiţi. Apoi vine acel lucru implacabil, în faţa căruia toţi suntem egali; şi mic şi mare şi slugă dar şi stăpân. Atunci nu se mai negociază nimic, cu nimeni. Iar dincolo de toate, privim din nou în urmă cu regret pentru miile de lucruri ratate; pentru milioanele de clipe în care am fi putut să fi fericiţi; am fi putut să trăim.
Rari sunt oamenii care la o analiză retrospectivă pot spune: ”Da, sunt mulţumit”. Cei mai mulţi umplem spaţiile goale din viaţa noastră cu regrete, cu vorbe nerostite, cu întâmplări netrăite. E prea târziu atunci să recuperăm timpul pierdut; ne-ar mai trebui o viaţă şi…de unde. Emil Cioran spunea: “Zadarnic supunem universul şi ni-l însuşim, atâta vreme cât nu vom fi învins timpul, vom rămâne doar nişte sclavi”. Rămânem sclavii timpului trecut şi a clipelor fără de rost; rămânem ancoraţi în ce-ar fi putut fi, dacă….
Timpul nu iartă. El ştie doar una şi bună, trece; clipă după clipă, an după an, trece. Şi fiecare clipă petrecută în uitare ar trebui să fie un semnal de deşteptare pentru noi. “Trezeşte-te, e târziu; trece timpul, îţi trece viaţa, trăieşte-o”. Mulţi însă nu auzim, nu vrem să auzim, sau…sau nu ştim cum să ne trăim viaţa altfel. A trăi înseamnă a te bucura: de tine, de cei din jur, de o floare ori un fir de iarbă, de un măr copt în dogoarea lui gustar. A trăi înseamnă să poţi să priveşti zbaterea unui fluture prins în firul de lumină, asemeneni nouă, în vâltoarea vieţii. O zbatere zadarnică, asemeni vieţii noastre… Zadarnic.
(Dan Agache)
Sursă foto: horianasra.eu
